Cladirea Parlamentului/Hungarian Parliament Building/ Országház: este atat de mare cladirea incat partea dinspre Dunare iti este imposibil sa o cuprinzi intreaga intr-o fotografie. Este cea mai mare cladire a lor. Am ales sa pun o poza cu fatada dinspre Dunare care era complet renovata; pe una din laterale inca erau montate schele (din lemn!), iar partea considerata drept fata cladirii inca pastreaza vechiul aspect, cu tenta de negru.

In aceeasi parte a Budapestei, deci in zona Pesta, gasiti Basilica Sfantul Stefan/St. Stephen’s Basilica/Szent István-bazilika.

Basilica Sf. Stefan gazduieste cea mai sacra comoara a Ungariei si anume mana dreapta mumificata a Sfantului Stefan (Szent Jobb – Sfanta mana dreapta).

Am avut norocul sa intram in ea in momentul in care era slujba. Am retinut ca poate gazdui 8500 de oameni si chiar nu m-am mirat. Are practic imense parti laterale, de cel putin 10m latime cred, parti despartite de partea centrala (organizata cu scaune pentru participantii la slujba) prin coloane impunatoare din marmura . In imagine partea centrala a ei.

L-am rugat apoi pe Marcel sa ne duca pe celalalt mal al Dunarii si am strabatut astfel Podul cu Lanturi/Chain Bridge/Széchenyi Lánchíd pe care l-am pozat mai apoi de pe celalalt mal.

Podul cu Lanturi  este primul pod din Budapesta si a fost inaugurat in 1849.

Am parcat masina langa zidul cetatii si am urcat treptele, primul lucru pe care l-am vazut fiind Biserica Mattias/Matthias Church/Mátyás-templom. Construita in 1015, a fost locul incoronarii regilor, iar azi gazduieste numeroase concerte de orga.

Langa ea sunt expuse clopotele care au fost folosite de-a lungul timpului in turnul clopotelor. Cel mai mare am retinut ca are 4,5 tone.

In imediata apropiere se afla Bastionul Pescarilor/Fisherman’s Bastion/Halászbástya, o constructie impunatoare pe care ar trebui sa o fotografiezi de foarte departe spre a o cuprinde in intregime.

Si nu in ultimul rand, ceea ce trebuie sa vedeti este Castelul Buda/Buda Castle/Budai Vár

In trecut era numit si Palatul Regal/Royal Palace/Királyi-palota sau Castelul Regal/Royal Castle/Királyi Vár

Cu siguranta veti poposi sa admirati Fantana Matyas/Matthias Fountain/ Mátyás-kút

Insa este foarte posibil sa nu observati casa presedintelui, este cea de mai jos:

Ca sa ma credeti ca nu spun prostii, iata un zoom de pe placa aflata in partea dreapta a portii:

Un pic diferit de Cotroceni, nu ?

Poate si de aceea diferenta aceasta de secole: ei au ales sa-i reprezinte istoria, noi am ales sa ne reprezinte o gasca de indivizi care au terminat studiile liceale pe la varste onorabile de 24 de ani, iar universitatile private, la distanta si ele, cand aproape ca erau bunici.

Si atunci cum sa mai crezi ca ai vreo sansa, ca neam, sa-i mai prinzi din urma pe maghiari?

Clever team, isn’t it ?

I am happy

P.S. Flowers are from Uniflora.

Mulţumesc încă o dată celor ce au făcut posibil anul trecut ca premiile să fie mult mai consistente faţă de primele două ediţii: Beatrice, Dragoş, Alina, Ionuţ, Călin.

Problema care a plăcut enorm anul trecut a fost problema cu fluturii de la clasa a VI-a:

Subiectele editiei precedente sunt: 2008_subiecte concurs editia a III-a

Orice sponsorizare, oricât de mică, din partea celor ce vor să aducă un zâmbet pe feţele unor copii din mediul rural pasionaţi de matematică este binevenită.

Un album complet cu detalii despre imaginile in cauza am pregatit la adresa:

Kenia, o tara cu alta cultura, alt fel de a vedea viata

Imaginea de mai jos surprinde ceea ce numim “o enclava”, usor de observat cat de precare sunt conditiile de trai.

Si totusi, ceea ce este  cu adevarat impresionant la acesti oameni este ca niciodata nu sunt tristi sau suparati, mai degraba sunt vesnic veseli. Stand de vorba cu ei, am inteles dupa cateva zile de unde vine acea lumina in ochii lor, ceva ce n-am intalnit nicicand in alta parte. Filosofia lor de viata este atat de simpla incat te simti un nimic atunci cand o descoperi: se bucura pentru ceea ce au si nu-si intuneca viata pentru ceea ce nu au.

O vale inghetata

Lângă lacul Millstätter See

Rodelbahn, un soi de sanie pe şine, preţ de vreo 12 km de mers, cu ce viteza te lasă…inima.

QBB – ceva ce nu vom vedea curând in România: un soi de tren pe care te sui cu maşina şi care are menirea de a te ajuta să traversezi un tunel de 8,5km în numai 11 minute, spre a ajunge din zona Carintia (Kärnten cum îi spun austriecii) în Bad Hofgastein, cele mai interesante băi alpine din Europa şi pe care le recomand oricui (tânăr, copil, bunic, indiferent de vârstă), din nou ceva ce nu vom vedea vreodată în România.

O zi în care s-au împlinit 2 vise:

-4 copii au plecat mai bucuroşi spre casă ca şi câştigători ai concursului de matematică “Profesor Gigi Hăloiu”

Mii de mulţumiri celor care au fost alături oferind acelor copii un plus de speranţă, de bucurie, de încântare că pasiunile mai sunt şi răsplătite pe lumea aceasta.

-cartea a ieşit de sub tipar

Mii de mulţumiri celor care au avut încredere în mine în clipele mai puţin optimiste ale vieţii şi celui ce m-a suportat în timp ce-o scriam. Fără ei n-ar fi existat nici motivaţia şi nici finalizarea.

Flash CS3 si Actionscript 3.0 pe intelesul tuturor

Lectură placută!

Deci ea este de vină; în curând va fi şi în librării.  Iar pentru cei interesaţi, scrieţi un scurt email şi trimit un rezumat în format electronic ca să vă faceţi o idee asupra conţinutului.

Chiar am râs cu lacrimi…

Pentru cei ce n-au prins ediţia de săptămâna asta a ziarului Sibiu 100%, iată porţia de râs livrată târziu, în weekend.