Bonsai

Gaşca de la Cluj mi-a oferit un cadou mai special…pe micuţul din poză. Am reuşit să citesc câteva despre îngrijirea lor, sper doar să nu dau greş.

Dacă este cineva pasionat, rog un semn pentru transfer de informaţii.

E prea frumos ca să nu merite tot efortul de a rămâne la fel.

Am ales Shaun the Sheep

Mă tot bate gândul să scriu despre ceea ce toţi ştiu, dar nimeni nu vede. Nu în general, ci concret, referitor la poliţia rutieră Sibiu. O maşină zace într-o intersecţie cu una bucată roată desumflată de prin iunie… nişte ghene de gunoi zac pe carosabil pe o stradă care nu e chiar alee, le mai mută unii şi pe trotuar, dar tot pe şosea le place mai mult…normal, fix când să iei curba observi că bucata ta de şosea e ocupată…şi ar mai fi…

Dar, dragile de oiţe din Shaun the Sheep m-au determinat să le pun astăzi pe desktop-eu care am întotdeauna un desktop uni-color sau non-color adică negru…Şi am renunţat la subiectul cu pricina căci m-ar fi indispus prea tare şi zău n-avea sens. Astfel că planific o seară cu Shaun the Sheep după ce colecţia mea va depăşi măcar numărul 20.

Până apuc să vă spun una bucată impresie…după mult planificata seară video…alegeţi la 18:40 butonul telecomenzii care vă duce pe Cartoon Network. Pentru 20 de minute merită. Şi veţi uita şi de lucrurile pe care toţi le ştiu dar nimeni nu le vede…

Două tabere: femei şi bărbaţi sau pură sinceritate ?

Nu sunt o admiratoare înfocată a lui Florin Chilian, are o piesă foarte cunoscută de noi toţi… Ceea ce mi se pare interesant e ca în numărul din această lună a revistei Tango omul acesta spune în câteva cuvinte ceea ce, de obicei, doar femeile susţin sus şi tare.

Nu că ar fi interesantă împărţirea aceasta a noastră în două tabere: bărbaţi şi femei, niciodată n-am crezut că este benefică disputa aceasta, doar că sunt multe lucruri care sunt permise bărbaţilor şi femeilor nu.

Unui bărbat care fumează pe stradă ori în prezenţa propriului copil îi trecem cu vederea gestul, unei femei îi spunem cel puţin că este prost crescută ori mamă inconştientă.

Unui şofer din clasa celor şmecheri îi permitem să facă orice în trafic, unei femei îi spunem fie că este blondă fie clasicul “femeie la volan”.

În sfera alcoolului ori a ceea ce înseamnă fidelitate într-o relaţie cred cu prisosinţă că nu mai este cazul să compar unde se situează nivelele noastre de acceptare viz-a-vis de cele două sexe…

Curtea cu flori

Sună destul de straniu “Curtea cu flori”. Şi totuşi aşa am regăsit curtea casei părinteşti la acest sfârşit de săptămână.

Astfel că, la plecare, draga de Minnie arăta cam aşa:

Liniarizarea sentimentelor

Când o funcţie nu are nici maxime şi nici minime s-ar zice că este liniară. Aşa şi cu sentimentele. După ce te saturi de extreme, înveţi să devii liniar. M-am tot întrebat dacă este ok. Şi evident că răspunsul a venit imediat: nu este. Pentru că este ca un soi de plictis instalat peste tot. Şi atunci de unde vine aşa, măcar o dată pe zi, măcar la ceas de umbră, starea aceea de certitudine că este ok să devii liniar? Aş zice că doar din cauză că minimele m-au rănit prea mult. Am trăit zilele trecute o privire. Nu, nu e ciudat să spui că “ai trăit o privire”. Acea privire care nu te pătrunde, nu te răscoleşte este o privire şi atât, nu una trăită. Şi mi-a fost teamă s-o las să-mi bântuie visele; ar fi fost un maxim poate, nu un minim…Doar că minimele m-au rănit prea mult… Astfel că am rămas la f(x)=ax+b.